
Obiective Turistice Sibiu
Sibiu - Obiective Turistice
Descoperiți Sibiul prin prisma obiectivelor turistice ce pun în evidență istoria bogată a acestei capitale culturale europene!
Currently, our website is under construction, please take a moment to visit our sponsors!
Apartamente de vanzare Sibiu Creare Magazin OnlineDescoperiți Sibiul prin prisma obiectivelor turistice ce pun în evidență istoria bogată a acestei capitale culturale europene!
Cel mai frumos drum din lume cuprinde numeroase obiective turistice, unele mai puțin cunoscute decât altele.
Descoperă vârfurile, cascadele, lacurile glaciare și traseele de drumeții care străbat cei mai înalți munți din România.
Prima capitală a Țării Românești, Curtea de Argeș este un oraș modern însă încă abundent în istorie și legende.
legătura dintre Piața Mare și Piața Mică. În Sibiu, poate fi găsit Turnul Sfatului care face legătura dintre Piața Mare și Piața Mică. De-a lungul timpului, turnul a fost folosit ca poartă de acces, foișor sau depozit de grâne.
Muzeul Astra din Sibiu conservă tradiția românească a anilor ce tocmai au trecut. Aici vei putea afla care erau obiceiurile noastre în timp ce te bucuri de natura înconjurătoare.
Podul Minciunilor a fost realizat în 1860 și este cel mai vechi pod de fontă de pe teritoriul României. Turiștii vin să viziteze podul și să afle legendele și poveștile care se spun despre el și îi redau numele.
Muzeul Național Brukenthal este găzduit de Palatul Guvernatorului Sibiului - Samuel von Brukenthal din Piața Mare. Stilul arhitectural predominant este cel baroc. În muzeu sunt prezentate elemente ale artei europene și artei românești.
Piața mică din Sibiu se află pe suprafața celei de-a doua centuri de fortificații a orașului. Aceasta a fost menționată pentru prima dată în istorie în anul 1370 și a fost sediu pentru breasla croitorilor sau cizmarilor.
Piața Mare din Sibiu reprezintă piața centrală a orașului încă din anul 1366. Aici poate fi găsită o impresionantă colecție de statui și o placă comemorativă dedicată victimelor Revoluției din decembrie 1989 încorporată în pavajul de granit.
Centrul Istoric Sibiu este amplasat în jurul Pieței Huet, Pieței Mici și Pieței Mari. Pentru prima dată în istorie, Centrul Istoric a fost menționat în anul 1191. În timpurile acelea, regiunea era divizată în două: Orașul de Sus și Orașul de Jos, iar în zonă locuiau coloniști sași.
Strada Nicolae Bălcescu a fost construită în secolul al XVI-lea cu scopul unirii Porții Cisnădiei cu Piața Mare din Sibiu. Aceasta a fost cunoscută de-a lungul timpului sub mai multe denumiri până să rămână la cel actual.
Cetatea Medievală este considerată a fi inima Transilvaniei Germanice și reprezintă al doilea oraș însemnătate după Viena datorită poziționării în proximitatea granițelor cu Imperiul Otoman.
Muzeul de istorie din Sibiu face parte din Casa Altemberger-Pempflinger care este cel mai emblematic ansamblu gotic care adună elemente specifice Renașterii din Transilvania. Muzeul a luat ființă datorită primarului Thomas Altenberger între anii 1470-1491. Acesta avea scopul de a servi drept locuința sa. Astăzi, muzeul găzduiește 10 expoziții care evidențiază evoluția comunității existente în Transilvania.
Piața Aurarilor era locul unde mulți dintre meșteșugarii vechii cetăți își aveau atelierele. Odinioară, traversând acest pasaj dinspre Orașul de Sus spre Orașul de Jos, v-ar fi copleșit mirosul forjelor și zgomotul uneltelor care dădeau formă celor mai râvnite bijuterii ale vremurilor.
Pasajul Scărilor este un pasaj de piatră și cărămidă din orașul Sibiu care face posibilă trecerea dintre Orașul de Sus și Orașul de Jos. Acesta a fost construit în secolul al XIV-lea și este considerat a fi un punct de atracție pentru turiști.
Turnul Gros poate fi găsit în Sibiu, pe strada Cetății și pe bulevardul Coposu. Turnul a fost construit în anul 1540 de judele Markus Pempflinger, cu scop în supraveghere și apărare. Acesta are o înălțime de 25 de metri și a fost realizat din piatră și cărămidă.
Turnul Dulgherilor poate fi găsit în zona Orașului de sus, de-a lungul celei de a treia centuri de fortificații a cetății medievale. Turnul a fost construit între anii 1357-1366 și este una dintre construcțiile care s-a conservat exemplabil de-a lungul timpului.
Turnul Olarilor face parte din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Acesta a fost realizat în perioada anilor 1357-1366 din cărămidă și piatră și are o înălțime de 20 de metri, iar în prezent face parte din Lista Monumentelor Istorice din Județul Sibiu.
Turnul Archebuzierilor sau Turnul Pânzarilor - cum este denumit ulterior, este un turn construit în secolul al XVI-lea și face parte din cea de-a treia centură de fortificații a orașului Sibiu. Acesta este cel mai sudic turn ridicat cu scop în apărare și supraveghere.
Turnul Scărilor poate fi văzut în Piața Huet din Sibiu, de-a lungul primei fortificații a orașului. Turnul Scărilor datează încă de la finalul secolului al XIII-lea și este considerată a fi cea mai veche clădire din Sibiu
Turnul de Poartă este localizat de-a lungul celei de-a treia fortificații a orașului medieval, unde se intersectează strada Odobescu cu Pasajul Scărilor. Turnul s-a conservat în timp datorită renovărilor făcute în anul 1860 și 2006.
Turnul Pielarilor a fost realizat în secolul al XV-lea, între anii 1475-1485. Numele acestuia provine de la breasla pielarilor, o organizație a unor meșteșugari. De-a lungul timpului, turnul a fost aspru încercat, însă s-a conservat până în prezent.
Turnul Pulberăriei face parte din complexul de apărare a Porții Ocnei, construit în anul 1552, cu o înălțime de 14,5 metri. Acesta reprezintă o construcție solidă, cu bază circulară și ziduri groase pentru a rezista atacurilor.
Parcul de Sub Arini ocupă o suprafață de 30 de hectare și reprezintă unul dintre cele mai vechi parcuri de la noi din țară. Acesta a fost realizat în anul 1856, iar denumirea a fost dată de arinii plantați acum mai bine de 150 de ani.
Parcul Cetății poate fi găsit de-a lungul zidurilor de apărare, pe partea sud-estică. De-a lungul timpului, parcul a trecut prin nenumărate renovări făcute astfel încât să redea atmosfera vremurilor de atunci.
Piața Unirii din Sibiu a apărut în istorie pentru prima dată în 1845 fiind intitulată Piața Cazărmii. La un secol după, în anul 1919, piața a fost denumită cu numele pe care îl poartă și astăzi.
Palatul Brukenthal din Avrig a fost realizat la sfârșitul secolului al XVII-lea și a fost reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal. Stilul construcției este cel baroc și a fost clădit pe o terasă de 12 metri în cel mai înalt punct al orașului Avrig.
Muzeul Avrig conține o expoziție dedicată lui Gheorghe Lazăr care conține copii ale documentelor care atestă nașterea în localitate, perioadele de școlarizare sau paginile de început ale celor 3 manuale pe care acesta le-a scris.
Inițial creația unui cuplu de antreprenori din București cu afaceri de succes în advertising, Castelul de Lut a devenit una dintre cele mai vizitate atracții turistice de pe Transfăgărășan, el fiind vizitat de mii de turiști în fiecare zi. Este un monument unic în lume și merită să vă abateți 30 minute de la drum pentru a-l vedea.
Cetatea Făgărașului poartă o istorie de peste 600 de ani, fiind realizată în secolul al XV-lea cu scopul apărării împotriva hoardelor de invadatori. Cetatea a fost realizată din ziduri de piatră și cărămidă dispuse în formă de patrulater cu turnuri de supraveghere în fiecare colț.
Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime a fost ridicată pe locul unei biserici grecești la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Catedrala este cunoscută sunt denumirea Catedralei Sfintei Sofia din Constantinopol sau Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime și poartă hramul Sfintei Treimi.
Biserica Romano-Catolică poate fi găsită și vizitată în Piața Mare din Sibiu, poartă hramul Sfintei Treimi și este inclusă pe Lista Monumentelor Arhitecturale. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de Biserica Iezuiților și datează din secolul al XVIII-lea.
Biserica Franciscană din Sibiu a fost ctitorită în secolul al XV-lea și este o așezare religioasă romano-catolică realizată în stil gotic. Aceasta poate fi găsită pe strada Șelarilor și făcea parte dintr-o mănăstire a călugărițelor clarise - o ramură feminină a Ordinului Franciscan. În secolul al XVI-lea, mănăstirea a fost desființată, iar biserica a fost folosită pentru depozitarea grânelor. De-a lungul timpului, mănăstirea este restaurată în nenumărate rânduri.
Catedrala Evanghelică din Sibiu este una dintre cele mai impresionante construcții din Transilvania datorită stilului gotic adoptat. Aceasta se află pe poziția 3 în topul celor mai ample construcții, după Biserica Neagră din Brașov și Catedrala Sfântului Mihail din Alba Iulia.
Biserica Ursulinelor a fost ctitorită în secolul al VX-lea pe fosta stradă a Sării, în prezent strada Gheorghe Magheru din centrul orașului Sibiu. Până în anul 1543, aceasta a făcut parte din mănăstirea călugărilor dominicani până când bisericile catolice au intrat în posesia luteranilor, iar timp de 150 de ani în Sibiu nu au existat biserici catolice. Biserica Ursulinelor a fost construită în anul 1472 în stil gotic, iar restaurările ulterioare au fost realizate în stil baroc.
Biserica dintre Brazi este amplasată în Sibiu și reprezintă cel mai vechi lăcaș de cult al Bisericii Române Unite din zonă. Aceasta a luat ființă în jurul anilor 1700 când credincioșii aliniați Mitropoliei Transilvaniei s-a alipit Bisericii Romei.
Sinagoga Mare din Sibiu reprezintă un lăcaș de cult evreiesc care a fost inclus pe Lista de Monumente Istorice din Sibiu. Construcția acesteia a început în anul 1898 și a fost finalizată un an mai târziu.
Biserica Azilului se află în Sibiu, în proximitatea Turnului Scărilor. Aceasta face parte dintr-un complex format din mai multe clădiri construite între secolele XIII și XIV, printre care și un azil de bătrâni. Biserica Azilului a fost menționată pentru prima dată în anul 1292.
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu este un edificiu religios de confesiune evanghelică luterană aflat pe strada Mitropoliei din Sibiu, cunoscută și sub denumirea de Sfântul Johannis. Aceasta a fost ctitorită între anii 1881-1883 și în timp i se adaugă un orfelinat și o școală evanghelică.
Muzeul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană este localizat în Sibiu pe strada Mitropoliei. În anul 1881 se începe construcția bisericii, urmând a fi finalizată după 2 ani, alături de un orfelinat și o biserică evanghelică. Muzeul dispune de o colecție bogată în care este prezentată istoria prin care a trecut biserica de-a lungul timpului.
Biserica Sfânta Elisabeta din Sibiu este un așezământ religios romano-catolic situat pe strada Gladiolelor din Sibiu și reprezintă un complex de edificii ctitorite în secolul al XVIII-lea între anii 1767-1771 la ordinul Mariei Tereza a Austriei. Ca un semn de omagiu, în anul 1909, în fața bisericii, a fost amplasat bustul acesteia. Din punct de vedere arhitectural, biserica este realizată într-un mod simplist, fără ornamente sau alte decorațiuni.
Biserica Sfântul Luca din Sibiu a fost ctitorită în anul 1791 și servea drept lăcaș de cult al măierilor. Aceasta a fost ridicată în stilul specific arhitecturii ortodoxe cu elemente greco-catolice din Transilvania în formă de navă. Biserica este formată din pronaos, naos și altar, 3 zone despărțite prin contraforturi circulare. Aceasta este făcută din cărămidă, iar acoperișul făcut din țiglă faianțată.
Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu conține o secție a Muzeului Național Brukenthal, care la rândul lui conține două subsecțiuni. Acesta a fost înființat la mijlocul secolului al XIX-lea, iar de-a lungul timpului a adunat un impresionant număr de colecții.
Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder poate fi localizat în municipiul Sibiu. Acesta face parte din Complexul Muzeal ASTRA alături cu alte trei subunități. Acesta cuprinde colecții ce evidențiază cultura popoarelor extraeuropene.
Muzeul Locomotivelor cu Abur are o expoziție de locomotive construite între anii 1885-1959 pe teritoriul României, Germaniei, Rusiei sau Americii. Muzeul este un punct de atracție pentru turiștii pasionați pentru că pot vedea cum erau făcute locomotivele înainte să se folosească o tehnologie de tip diesel sau electric.
Una dintre cele mai vechi farmacii din istoria României a fost amplasată în Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu în jurul anului 1600 și se intitula La Ursul Negru. Muzeul a fost înființat în anul 1972 cu scopul de a arăta celor interesați istoria farmaciei din cetatea medievală. Astăzi, muzeul prezintă evoluția tehnicilor farmaceutice, a instrumentelor și a medicamentației.
Bastionul Soldisch a fost realizat între anii 1622-1627 și este ultimul bastion realizat și cel mai mic. Acesta poate fi găsit în partea vestică a fortificațiilor, la intersecția dintre strada Bastionului cu șoseaua Alba-Iulia.
Turnul de pe Strada Cetății a fost realizat între anii 1357-1366 și este amplasat între Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor. Astăzi turiștii pot vedea varianta realizată în secolul al XV-lea din cărămidă.
Bastionul Haller a fost realizat în timpul primarului Peter Haller pentru a întări colțul estic al celei de-a treia centuri de fortificații a orașului medieval. Acesta a fost realizat în perioada 1551-1553 și a fost reabilitat în anul 2006.
Zidurile Cetății Sibiului de pe Bulevardul Coposu au fost realizate în secolul al XVI-lea cu scop în apărare împotriva invadatorilor. Astăzi, lângă ziduri poate fi găsită o porțiune de promenadă, foarte populată de turiști.
Pentru a ajunge pe vârful norilor trebuie să urci cele 1480 de trepte ale Cetății Poenari. Dacă vrei să pleci într-o excursie alături de familie, alege minunata fortăreață medievală care poate fi vizitată în perioada iunie-octombrie la un preț accesibil pentru orice buzunar
Dacă vrei să ai o experiență de neuitat alege să explorezi Transfăgărășanul. De-a lungul a 91 de kilometri sunt presărate diferite atracții turistice printre care Barajul Vidraru. Vino și află povestea din spatele zidurilor!
Atestată la începutul secolului 13, aceasta cea mai veche urmă a ordinului cistercian în România și cea mai estică prezență a ordinului călugăresc originar din Franța. În ziua de astăzi, se pot vizita ruinele mănăstirii, aceasta fiind distrusă de otomani și reconstruită parțial în Evul Mediu.
Chilia Părintelui Arsenie Boca este poziționată în partea de sud a versantului Văii Sâmbăta, la o altitudine de 1600 de metri. Pentru a ajunge la chilie, trebuie să ajungeți la Mănăstirea Brâncoveanu, apoi să urmați un drum pavat cu pietre.
Dacă ești curios despre viața la țară pe care o duceau oamenii în trecut, vino și vizitează Muzeul Etnologic “Badea Cârțan” din comuna Cârțișoara. Astăzi, casa în care a trăit acesta este păstrată intactă pentru a evidenția modul în care acesta trăia. Pot fi văzute obiecte personale, cărți sau icoane ale ciobanului.
Poarta Geniștilor este un monument amplasat la cota 1200, pe tronsonul Cabana Bâlea Cascadă - Cascada Bâlea. Aceasta a fost realizată pentru a ne amintii de trupele de geniu ale Armatei Române.
Mănăstirea Brâncoveanu este amplasată la poalele munților Făgăraș, în comuna Sâmbăta de Sus. Mănăstirea reprezintă un așezământ monahal de călugări. Datorită poziției la o altitudine de 600 de metri, locul este prielnic pentru rugăciune.
Izvorul Părintelui Arsenie Boca este poziționat la poalele Munților Făgăraș, în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu. Acest loc este știut de cunoscători sub denumirea de “La izvor” pentru că aici se strângeau credincioșii pentru a fi spovediți și pentru a vorbi cu Sfântul Ardealului.
Monumentul Constructorilor este realizat din marmură și reprezintă cinstea pe care o purtăm pentru cei ce au lucrat la realizarea Transfăgărășanului.
Tunelul Capra-Bâlea reprezintă un tunel montan poziționat la peste 2000 de metri altitudine. Acesta a fost făcut în anul 1972 pentru a uni văile glaciare cu același nume - Bâlea și Capra.
Mânăstirea “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este definită de istorie și tihnă sufletească. Deși de-a lungul timpului edificiul religios a trecut prin schimbări majore, astăzi poate fi vizitat pentru a observa cum timpul și-a pus amprenta asupra construcției.
Dacă treceți pe Transfăgărășan, opriți-vă și vizitați Muzeul din Corbeni format din 2 încăperi care conservă tradiția românească de peste 100 de ani!
Cel mai popular traseu din Făgăraș explorează un canion cunoscut ca Valea lui Stan, pornind de la Transfăgărășan puțin mai sus de cetatea Poenari și ieșind în zona lacului Vidraru, lângă una dintre fostele cabane de vânătoare ale lui Nicolae Ceaușescu.
Dacă sunteți într-o excursie pe Transfăgărășan, veniți să vedeți și impunătorul Lac Bâlea situat la o altitudine de peste 2000 de metri, unde peisajul descris este parcă dintr-un basm. Aici mai puteți vizita Hotelul de Gheață sau puteți face o expediție în Munții Făgăraș.
Cel mai înalt vârf din România este și unul dintre cele mai ușor de atins. Fie că veți urca pe Stâna lui Burnei sau pe la Valea Sâmbetei, drumul până la vârf este unul ușor și foarte bogat în priveliști uimitoare.
Acest uriaș este unul dintre cele mai tehnice vârfuri din România, el fiind destul de greu de atins. Traseele care îl abordează sunt lungi și necesită o condiție fizică peste medie.
După un urcuș susținut ce durează câteva ore bune veți atinge vârful Lespezi și vă veți minuna de priveliștea pe care o oferă acesta asupra lacului Călțun, vârfului Negoiu, întregii creste a Făgărașilor și chiar a lacului Vidraru.
Deși este poreclit deseori ”Vânătoarea lui Buteanu”, acest vârf a fost denumit de ciobani vănătare datorită culorii pe care o adoptă la anumite ore ale zilei. Este poate cel mai popular vârf din Făgăraș, fiind călcat de mii de turiști anual.
Situat la poalele vârfului Negoiu și umbrit de vârful Lespezi, lacul glaciar Călțun este un punct de popas folosit de multe persoane care sunt în drum spre Negoiu, mai ales că, la câteva minute de lac, se află și refugiul Călțun.
Aflat la o altitudine impresionantă și la răscruce de trasee, Lacul Capra a prins rapid popularitate printre cei care fac drumeții în munții Făgăraș. Acest lac este ușor accesibil și cei care ajung aici au loc de campat și o priveliște incredibilă.
Aceasta este poate cea mai faimoasă cascadă din țară datorită înălțimii ei (peste 60m) și poziției favorabile - chiar sub linia de telecabină ce urcă la Bâlea. Prin ea se revarsă apa izvorâtă în căldarea care găzduiește lacul glaciar Bâlea.
Într-un cadru pitoresc, își face simțită prezența Cascada Capra! Aceasta are o înălțime de 40 de metri, care lasă cu gura căscată orice turist care alege să vadă monumentul natural. Peisajul descris la aproape 2000 de metri altitudine te va face pentru o clipă să uiți de grijile cotidiene.
Această cascadă este mai puțin cunoscută decât suratele ei din Făgărași deoarece este și mai greu accesibilă - ea se află în inima pădurii, pe drumul dintre Porumbacu și vârful Negoiu.
Nu există un consens asupra numelui ”oficial” al acestei cascade. Ea se poate observa la stâna lui Burnei, înainte de a urca spre vârful Moldoveanu pe Valea Rea - de aici și numele acesta, pe lângă ”cascada zbuciumată” sau ”pișătoarea lui Buteanu”.
Recent modernizat, situat la câteva minute de lacul glaciar omonim, acest refugiu este poate cel mai des folosit popas din munții Făgăraș datorită poziției lui foarte bune pe creasta dintre Piscul Negru, Bâlea Lac și Vârful Negoiu.
Un refugiu mic și nu foarte popular, Viștea oferă adăpost celor care abordează creasta principală a munților Făgăraș și caută să petreacă noaptea în zona vârfului Moldoveanu.
Ceea ce pare inițial o fortificație datorită zidurilor groase din piatră, devine rapid un cămin călduros pentru cei care îi calcă pragul. Loc de povești, odhină și mâncare de munte, această cabană este un popas recomandat oricui vizitează creasta Făgărașilor.
Poate cea mai confortabilă cabană din România, Negoiu este popasul cel mai des ales de către cei care abordează vârful omonim dinspre nord. Aceasta este mai mult o pensiune datorită dotărilor moderne de care se bucură.
Dacă vă cazați în zona Piscul Negru și căutați un traseu ușor dar bogat în peisaje și care să vă apropie de natură, vă recomandăm să urcați până la stâna Paltinu, aflată la mai puțin de o oră, mers lejer, de zona turistică Piscul Negru.
Dacă sunteți în tranzit pe la Bâlea Lac și căutați locul ideal de poze, vă recomandăm să vă dedicați aproximativ 5 ore pentru a parcurge drumul până la Iezerul Caprei și înapoi. De acolo se poate vedea nu numai o bună parte din Transfăgărășan dar și aproape toată Transilvania.
Vreți să cuceriți pe cel mai mare dintre Uriași? Vârful Moldoveanu poate fi atins pe un traseu de o zi la începutul căruia ajungeți cu orice mașină. De unde veți lăsa mașina, până la vârf și retur veți face cel mult 10 ore la un pas lejer.
Pentru montaniarzii experimentați recomandăm acest traseu care urcă de la Piscul Negru, pe lângă pârâul Căprioara până acolo unde acesta naște din cele două izvoare ale sale - Călțun și Paltinu iar apoi spre Bâlea Lac.
Situat chiar lângă cabana omonimă, lacul Podragu este un loc prielnic pentru drumeți dar și pentru pescari, fiind unul dintre puținele lacuri glaciare în care se poate prinde păstrăv proaspăt și curat.
Celor care doresc să trăiască dificultățile cu care s-au confruntat constructorii Tranfăgărășanului le recomandăm acest traseu care străbate căldarea de sub lacul Bâlea, urcând pe lângă cascadă, pe o potecă de-a lungul unuia dintre versanți.
La fel ca și traseul precendent, acesta este recomandat celor care vor să descopere duritatea condițiilor cu care s-au confruntat cei care au construit drumul. Acest traseu practic taie perpendicular drumul, urcând de la cabana Capra până la lacul glaciar omonim.
Un traseu mediu, recomandat celor cu experiență în drumeții montane și care vor să își extindă limitele tehnice. Poteca pornește de la Piscul Negru și se bifurcă puțin mai sus de stâna Paltinu, urcând prin stânga spre Călțun.
Pentru cei care caută să își provoace și extindă limitele fizice, recomandăm acest traseu care implică o urcare susținută de aproximativ 4 ore. Aceasta începe de la stâna Lespezi și se termină în vârful omonim. Timpul în care se parcurge urcarea respectivă este un etalon printre montaniarzii cu experiență.
Acest traseu poate fi teoretic parcurs într-o singură zi, în aproximativ 2 zile însă numai de persoane cu o foarte bună condiție fizică și cu experiență în hiking. Altfel, pe la jumătatea traseului, veți găsi Cabana Negoiu la care puteți petrece o noapte.
Cei care vor să urce pe cel mai înalt vârf din țară dinspre nord, recomandăm ruta pe la cabana Sâmbăta. Deși este posibil să fie parcurs într-o singură zi lumină, este de preferat să faceți acest traseu în două zile, petrecând o noapte la cabană.
Cei 100 de kilometri ai traseului de creastă sunt testul suprem al montaniarzilor. Acest traseu se parcurge în aproape două săptămâni iar cei care chiar rezistă până la capăt își vor întinde la maxim limitele fizice și, mai ales, pe cele psihice. Este un test de rezistență și perseverență.
Meșterul Manole este autorul Mânăstirii Curtea de Argeș. Aceasta a fost construită la cererea lui Neagoe Basarab ca simbol al domniei sale. În prezent, așezarea bisericească servește ca necropolă pentru familia regală a României.
Mănăstirea Corbii de Piatră este un lăcaș de cult de pe teritoriul României, amplasat în satul Jgheaburi din comuna Corbi, județul Argeș. În prezent, edificiul religios se află într-o stare avansată de degradare.
Casa Memorială este construită încă din anul 1873 și a aparținut compozitorului român George Ștephănescu care de-a lungul vieții sale a fost dirijor, profesor de muzică sau compozitor. În incinta casei pot fi văzute obiecte sau documente personale ale acestuia, elemente care stârnesc curiozitatea vizitatorilor.
The Alba Iulia Association for Intercommunity Development (AIDA) is a Romanian NGO, governed by the public law, being of public utility and representing the interest of 3 urban communities (Alba Iulia, Sebes and Teius), 8 rural communities (Ciugud, Berghin, Sintimbru, Galda de Jos, Cricau, Vintu de Jos, Ighiu, Metes) and Alba County Council. This intercomunitarian association of 11 local administrative units represents the public interests of more than 120 000 inhabitants. The most important city of the association is Alba Iulia, the residential capital of Alba County, Romania, a city which constitutes a symbol for Romania, being also recognised as of national importance, by law.
Citiți mai departeMunicipiul Alba Iulia şi comunele Ciugud, Sîntimbru, Ighiu, Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Mihalț. Populaţie totală: 90.000 locuitori.
Citiți mai departeMunicipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad. Municipiul este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei.
Citiți mai departe